Un scurt răgaz într-o zi ploioasă. Ca în fiecare an, pe 26 decembrie, frații franciscani ajung la peștera deținută de Biserica Ortodoxă Greacă unde este comemorat martiriul Sfântului Ștefan. Ne aflăm la poalele locului unde se afla Templul din Ierusalim în vremea lui Iisus. În față se află valea Cedron, iar în partea opusă se află bazilica din Ghetsimani. O cruce indică locul în care tradiția plasează martiriul Sfântului Ștefan. Pr. SINIŠA SREBRENOVIĆ, ofm Guardianul Mănăstirii Ghetsimani - Ierusalim "Putem vedea o parte din vechiul drum, cel care urca. De aceea spunem că acesta ar putea fi locul în care s-a întâmplat acest lucru. După cum citim în Faptele Apostolilor, l-au dus în afara zidurilor Ierusalimului și acolo l-au omorât cu pietre". În prezența unei mici mulțimi de credincioși, franciscanii au celebrat Vesperele în ziua Sfântului Ștefan Pr. SINIŠA SREBRENOVIĆ, ofm Guardianu Mănăstirii Ghetsimani - Ierusalim "Noi, aici, la Ierusalim, Biserica Mamă, îl sărbătorim ca pe o solemnitate, pentru că ne aflăm exact în locul în care s-a întâmplat acest lucru. În rugăciunile noastre spunem: HIC! Aici s-a întâmplat asta". Sfântul Ștefan este considerat primul diacon și primul martir al Bisericii. Faptele Apostolilor relatează că a fost ales de Biserica Apostolică din Ierusalim ca diacon pentru a-i ajuta pe apostoli în slujirea lor. Ștefan a depus mărturie despre Isus în fața Sinedriului și a fost ucis cu pietre, deoarece era considerat un blasfemiator. Liturghia Vesperelor a fost condusă de frații din comunitatea vecină din Ghetsimani. În omilia sa, Pr. Siniša a vorbit despre "palma" dată liturghiei în această zi, "pentru a ne trezi dintr-un Crăciun care a devenit doar brad, decorațiuni și luminițe, riscând să uităm de protagonistul sărbătorii". Mărturia lui Ștefan, însă, îl indică tocmai pe protagonist, "pentru care a fost dispus să-și dea viața". Pr. SINIŠA SREBRENOVIĆ, ofm Guardianul Mănăstirii Ghetsimani - Ierusalim "Mesajul pe care Ștefan ni-l lasă fiecăruia dintre noi este acela de a persevera până la capăt! Să nu uităm, credința noastră nu începe și nu se termină doar cu Pruncul Isus, ci îl urmăm până pe cruce. Iată ce ne învață martiriul lui Ștefan: ne dăm viața pentru cel în care credem".